Stay….

Auzi cum cade ploaia? Grea….repede…furioasa…Stam pentru a mia oara in masina si ne spunem adio. De data asta e diferit…o simt. E adevarat, e real.

Incep sa plang si lacrimi de regret imi cad pe obraz. De ce am lasat sa se ajunga pana aici? Puteam sa schimb atatea!!!!

Imi e greu sa plec….imi repet de o ora, gata acum plec, adio. Si sunt totusi aici. Inima mea nu vrea sa plece, corpul ma trage inapoi dojenindu-ma si tipand la mine „Proasto, ce faci!”

Nu stiu cum am ajuns in ploaia. Imi lipesc palma de geamul masinii doar doar sa te simt din nou. Si ploua atat de tare si de rece.

Privesc cum te indepartezi de mine, as vrea sa fug, sa te opresc, sa te sarut, sa iti sar in brate…si sa iti soptesc usor „Nu mai plec niciodata!”

De ce te-am lasat sa pleci? Ce  am facut?

 

„….We say goodbye in the pouring rain
And I break down as you walk away.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s